Cina pe Dunare – Budapesta

 

 

Un loc special in amintirile mele este ocupat de o frumoasa noapte… Eu si sotul meu asteptam cu nerabdare sa luam cina si nu orice fel de cina, ci pe un vapor.

Intrand in acesta am descoperit multa eleganta si un bufet suedez decorat intr-un mod apetisant.

DSCN1409

Deliciul culinar a fost deosebit, de la mancarea traditionala, pana la preparate sofisticate. Cina a avut toate ingredientele necesare pentru a satisface orice gusturi. Iata si dovada:

DSCN1419

DSCN1415

DSCN1414

Am avut parte de un ghid pe tot parcursul calatoriei cu vaporul, iar in timp ce savuram cina, acesta ne povestea despre istoria Ungariei, despre cele doua maluri Buda si Pesta, care sunt foarte bine puse in valoare de cladiri si castele cu un design interesant, clasic sau modern. Am ramas fascinata de frumusetea podurilor. Am trecut pe sub 12 poduri absolut superbe, din care noua leaga Buda de Pesta.

Daca nu ati fost inca in Budapesta, sa mergeti! Cu siguranta nu o sa va para rau. Ii admir pe maghiari pentru ca au stiut sa-si puna in valoare ce au. Cladirile sunt frumos iluminate si iti incanta privirea.

DSCN1488

DSCN1474

DSCN1425

A fost o noapte magica si nu i-a lipsit nimic, in timp ce gustam preparate deliciose, simtul vazului era incantat de imaginile ce se iveau pe fereastra vaporului.

Budapesta, un loc in care m-as reintoarce

DSCN0696

DSCN0686

Budapesta…ce gust placut!

Asa a inceput o vacanta superba, anul trecut in 2013.

Am ajuns seara tarziu in Budapesta si ne-am cazut la un hotel aproape de centru. Ne-am despachetat si am pornit in explorarea orasului noaptea tarziu. Ceea ce aveam sa descoperim era fascinant! Fotografiile de mai sus reprezinta Piata Eroilor care are ca si punct turistic un semet si impunator  monument.

DSCN0738

Ne-am continuat mica aventura si trecand podul care se afla in spatele Pietei Eroilor, am zarit turnurile unui castel. WOW, era un castel adevat, exact ca in basme…se oglindea frumos in apa linistita a Dunarii. Vroiam sa imortalizez cat mai repede acea imagine, care si azi se pastreaza vie printre amintirile frumoase.

DSCN0800

 

FERICIREA

 626e0776b789c1b6337903a39851e88e

Ce e fericirea? E o intrebare la care multi cauta raspunsul. E insa atat de aproape de noi…sta chiar in noi insine…Las-o sa te invaluie, lasa-te cuprins de ea. Nu e greu sa fii fericit, trebuie doar sa-ti deschizi ochii inimii si s-o vezi, s-o simti.
Acest articol porneste de la o provocare mai exact. Eu si cei patru colegi ai Clubului de carte pe care l-am organizat, am lansat o sarcina si anume trebuie sa realizam un videoclip de 2 minute, in care sa vorbim despre FERICIRE. Zis si aproape facut. Trebuie sa spun tot ce simt despre fericire, abia mai apoi am sa extrag esenta si o voi pune in acel videoclip.
Fericirea nu e un termen greu de definit. E acea stare de bine care iti aduce licarul din ochi, e acel suras care se iveste in coltul gurii, e acea emotie pura care iti inalta sufletul si o data cu el si intreaga-ti fiinta.
Fericirea e starea mult dorita de toata lumea. Dar oare stim cu totii sa o gasim si daca o gasim stim sa avem grija de ea? Sa o pretuim ca pe o comoara mult ravnita? Daca raspunsul e nu, inseamna ca suntem mult prea pierduti in asa-zisele “lucruri marete“, uitand de lucrurile mici si marunte care de cele mai multe ori fac diferenta. Crezi ca doar o plimbare cu o masina luxoasa te poate face sa fii fericit, in favoarea unei plimbari prin natura? Am sa-ti explic niste lucruri, plimbarea cu masina luxoasa iti va aduce acea stare de bine, dar doar pentru moment. Daca vei experimenta si vei savura gustul unei plimbari prin perfecta natura, vei vedea ca sentimentul care te cuprinde este mult mai intens, mult mai concentrat, mult mai viu.
Fericirea vine dintr-un sentiment profund de recunostinta, cu cat vei fi mai multumit si mai recunoscator pentru ceea ce ai, cu atat vei fi mai fericit.
Multa lume greseste concentrandu-se pe ceea ce le lipseste, uita adesea de ceea ce au.
Fericirea se poate invata. Ghiciti de la cine? Care sunt persoanele care poseda secretul acestui mult ravnit sentiment? Raspunsul pare atat de simplu si de firesc, asa cum sunt si ei: copiii. Cand sunt inconjurata de ei, ma incarc cu energie. Cand le vad zambetul, ma molipsesc automat si zambesc si eu. Cand le vad inocenta si sinceritatea, ma pun in postura de invatacel. Cand vad cu cata liniste si voie buna se joaca, las stresul si grijile la o parte. Iubiti copiii, stati cu ei, jucati-va cu ei, incercati sa-i ascultati! Ve-ti descoperi o lume pura, plina de culoare, in care fericirea sta la loc de cinste si de care va ve-ti molipsi.
Fericirea se mai poate gasi intr-un loc magic. Parasind lumea copiilor, fericirea are lacas si in natura. Apusul soarelui, bland si in culori vii, roua proaspata si racoritoare de dimineata, vantul bland care-ti mangaie parul, soarele care-ti umple viata de lumina si caldura, muntii, florile care toate impreuna canta un imn care te-nfioara de placere. Mi s-a intamplat de atatea ori sa ma pierd cu privirea cand ma plimbam prin natura. Pur si simplu natura e perfecta, e sublima, e creatia fara cusur a Lui Dumnezeu. E muza atator artisti, e calea cea mai sigura catre liniste, pace si implicit catre fericire.
Fericirea sta in cei dragi, in cei pe care ii iubim: familia. Sotul, copiii, parintii, prietenii, oamenii dragi cu care iti petreci timpul sunt atat de importanti. Sunt unul din ingredientele principale ale acestei retete numite fericire.
IUBIREA, acest cuvant ar trebuie scris cu litere de aur, ar trebuie inramat si pus la loc de cinste in fiecare casa. E atat de frumos sa iubesti, sa fii iubit, cred ca iubirea face lumea sa se miste, face florile sa creasca, iarba sa rasara, soarele sa straluceasca. Am fost creati din iubire! Daca stim sa iubim cu siguranta stim sa fim si fericiti. In fond si la urma urmei, am lasat iubirea spre final, deoarece cred ca e cea mai importanta. Fi-ti fericiti! E o alegere! Oricat de singur ar parea ca esti, de fapt nu esti! E atat de simplu. Dumnezeu e deasupra tuturor, El este iubire! Pornind de la aceasta idee, ca nu esti singur, ca esti iubit, ca tot ce te inconjoara este plamadit din acelas lucru ca si tine, viata incepe sa capete alt sens. Simti ca ai toate motivele ca sa fii fericit! Viata e frumoasa, bucura-te de ea! FII FERICIT!

Problemă sau rezolvare?

5142c15b2e424349261ebadff624dcd0

De multe ori ne întrebăm în viață de ce nu e totul așa cum ne dorim, de ce suferim, de ce nu ne merge  bine, de ce întâmpinăm  greutăți, de ce?, de ce?,…și lista poate continua.Adevărul este că nimic din ceea ce trăim nu este întâmplător. Coincidențele nu există. Totul face parte din ceea ce ne este hărăzit. Situațiile se ivesc în calea noastră și noi suntem cei care hotărâm: o iau la stânga sau la dreapta? Pare un clișeu dar așa se întâmplă. În astfel de momente de cumpănă, care pot fi adesea cruciale, întregul parcurs al vieții noastre se poate schimba. E bine să cerem de la Dumnezeu luminarea minții, limpezirea gândurilor și liniștea sufletului. Pentru a ajunge la unison, de mare ajutor ar putea fi următoarea rugăciune: Dă-mi Doamne seninătate, să accept ceea ce nu pot schimba; curaj să schimb ceea ce pot; și înțelepciune să le deosebesc! E o rugăciune dragă mie pentru că m-a ajutat într-un moment de cumpănă.

Dacă conștientizăm că avem nevoie de ajutor este foarte bine, e un prim-pas important. Dacă perseverăm în a-l cere cu inima sinceră, cu siguranță vom primi și un răspuns. Trebuie să știm să avem răbdare și nădejde. S-a întâmplat de câteva ori să-mi doresc ceva cu ardoare…dar nu s-a împlinit. Abia mai tărziu am înțeles că ce mi-am dorit nu era bine pentru mine, acum mă bucur nespus pentru asta. Ceea ce ne dorim trebuie cerut cu înțelepciune și după voia Lui Dumnezeu.

Trebuie să știm să fim recunoscători pentru tot ceea ce ni se întâmplă. Experiențele prin care trecem ne fac ceea ce suntem, ne definesc și ne conturează caracterul și personalitatea. Dacă trecem printr-o încercare și nu ne învățăm lecția, viața are grijă să o repete. Cu seninătate în suflet și limpezime în gândire trebuie să conștientizăm că fiecare problemă rezolvată, fiecare obstacol depășit, fiecare treaptă urcată, reprezintă o lecție învățată, care ne ajută să gustăm din ceea ce numim viață, ne aduce mai aproape de înțelegere, mai aproape de  cunoaștere, ne face mai puternici și mai încrezători în forțele proprii.

În loc să ne întrebăm: De ce mi se întâmplă tocmai mie?, Ce am făcut ca să merit asta? , mai bine să ne concentrăm pe soluții, să ne oprim în loc, să tragem aer adânc în piept și să ne spunem: Bun! O să vad eu care e rezolvarea, o scot eu cumva la capăt! Și automat totul se schimbă. Ideile vin, totul se rezolvă și tu te simți mai bine, mai liniștit.

Să gândim frumos

Și totul va fi bine

În mod armonios

Să mă-nțelegi pe mine,

Că viața e frumoasă

Și merită trăită

Ajută-te pe tine

Gândind frumos și bine.

O viață-n bucurii

Pe tine te așteaptă

La rău nu te gândii

Și fii fată deșteaptă,

Fii optimistă, speră

Nu sta să te-ndoiești,

Căci totul se rezolvă

Un pic dacă gândești.

Alina 

Tipatul distantarii

 

Stand langa geam si savurand linistea ploii, mi-am adus aminte de o scena vazuta intre doi colegi de munca. Desi se aflau unul langa altul, vorbeau foarte tare…parca tipau. Un coleg i-a intrebat de ce isi vorbesc cu aceasta tonalitate, la care a primit drept raspuns ca vorbesc tare ca sa se auda. Adevarul din spatele acestor vorbe era ca erau suparati unul pe altul. Acest lucru a dus la distantarea inimilor lor, si ca sa parcurga acea distanta, vorbeau pe un ton ridicat.

Cu cat suntem mai suparati, cu atat simtim nevoia sa vorbim mai tare, intensitatea glasului nostru este in raport cu distanta  care se creeaza intre inimi.

Oamenii care se inteleg si traiesc in armonie, isi vorbesc pe un ton calm. Indragostitii isi soptesc vorbe dulci, cei care ajung sa cunoasca iubirea…savureaza linistea, nu mai au nevoie de vorbe, se inteleg din priviri. Inimile lor sunt atat de unite incat se contopesc in una singura.

 Sa scurtam calea…sa cautam pacea…sa ne apropiem inimile ca nu cumva distanta  care se creaza sa fie prea mare si astfel sa ajungem sa nu ne mai auzim!

Suavul fluture

Imagine

Efortul si stradania te fac sa ajungi la reusita. Cu cat esti mai perseverent, cu atat munca ta prinde contur, se defineste. Persevereaza! Nu te opri! Chiar si atunci cand ti-e greu, continua sa mergi…vei depasi punctul critic, te vei întari si apoi vei zbura, te vei inalta asemenea unui pasari. De ce sa te tarasti? Ai  atatea posibilitați… un infinit! Toate barierele, obstacolele, greutatile…sau cum vrei tu sa le spui, au rolul sa te ajute în evolutia ta. Nu uita ca nimic nu este întamplator. De multe ori am avut sentimentul ca sunt mai puternica pentru ca am invatat o lectie. Sunt mai libera pentru ca am scapat de o grija.

Desopera puterea din tine, nu o ignora! Sta ascunsa in fiecare dintre noi. Si sa nu uitam ca marile reusite vin intotdeauna in urma unui efort. Marile personalitati, indiferent de domeniul in care au excelat, au depus o munca considerabila, au perseverat, s-au „zbatut” asemenea unui fluture care iese din cocon…si astfel au atins desavarsirea !

Povestea care urmeaza sa o spun are un profund talc… Fluturele este o creatura firava, dar de o splendoare greu de egalat. Eleganta suavelor aripi si coloritul sau fascinat il fac deosebit. Pentru a atinge supletea de care va spuneam, trebuie sa treaca prin cateva procese de transformare, munca lui e fascinanta: oul depus se transforma in omida, apoi intr-o pupa inactiva. Procesul de metamorfozare incepe și iata ca acest simbol al frumusetii se transforma intr-un gratios fluture.

„Intr-o zi intr-un cocon a aparut o mica gaura. 
     Un om, care trecea din intamplare prin preajma, s-a oprit mai multe ore pentru a observa fluturele care se forta sa iasa prin aceasta gaura mica.
   Dupa multe incercari se parea ca fluturele a abandonat, si gaura ramasese la fel de mica. Parea ca fluturele a facut tot ce putea si nu mai era in stare de nimic altceva. Atunci omul a decis sa ajute fluturele: a luat un cutit si a deschis coconul. Fluturele a iesit imediat. Insa corpul fluturelui era slab si anemic; aripile sale erau putin dezvoltate si aproape ca nu se miscau.
    Omul a continuat sa observe crezand ca dintr-un moment in altul aripile fluturelui se vor deschide si vor putea suporta greutatea fluturelui pentru ca acesta sa sa poata zbura.
     Acest lucru nu s-a intamplat! Fluturele si-a trait restul vietii tarandu-se pe pamant cu corpul sau slab si cu aripile chircite.
     Nu a putut zbura NICIODATA!
    Ceea ce omul, prin gestul sau de bunatate si prin intentia sa de a ajuta, nu a inteles, este ca trecerea prin gaura stramta a coconului era efortul necesar pentru ca fluturele sa trimita lichidul din corpul sau catre aripile sale pentru a putea zbura. Era chinul prin care viata il punea sa treaca pentru a putea creste si pentru a se dezvolta. Uneori, efortul este exact lucrul de care avem nevoie in viata.”

 

Ceea ce ne face puternici sunt obstacolele prin care trecem, ne ajuta sa nu fim limitati, sa ne depasim conditia. Dumnezeu ne-a dat toate resursele necesare pentru a reusi…sa ne folosim deci de ele!

Alina